I Am Sober este o aplicație gratuită care te ajută să recapeți controlul asupra vieții tale.
Tulburarea de aport alimentar evitant/restrictiv, cunoscută și ca ARFID, afectează multe persoane, inclusiv copii.
Tulburarea prezintă numeroase pericole pentru persoanele afectate. Dacă crezi că tu sau o persoană dragă suferiți de ARFID, trebuie să afli mai multe despre simptomele și efectele sale.
Acest articol explorează tot ce trebuie să știi despre tulburarea ARFID.
ARFID este un diagnostic aplicabil persoanelor care prezintă un aport alimentar restrictiv. Acesta poate fi cauzat de lipsa interesului pentru mâncare. De asemenea, se poate datora evitării complete a anumitor alimente din cauza texturii sau culorii ori îngrijorării extreme față de un posibil efect al mâncatului, precum înecul.
Tulburarea ARFID are efecte evidente asupra nutriției și sănătății fizice generale.
Aportul insuficient poate provoca probleme semnificative cu greutatea (fie scădere în greutate, fie acumulare insuficientă pentru dezvoltarea normală). De asemenea, poate duce la deficiențe nutriționale sau la afectarea activităților cotidiene, precum socializarea.
Iată simptomele tulburării ARFID:
În diagnosticarea simptomelor ARFID la adulți, tiparele alimentare rigide, care pot fi descrise drept o selectivitate foarte pronunțată în privința alimentelor, reprezintă un semnal de alarmă important.
Există o diferență clară între preferințele alimentare ale adulților sănătoși și comportamentele alimentare inflexibile întâlnite la persoanele diagnosticate cu ARFID. Acestea includ refuzul de a încerca alimente diferite sau noi, cerințe extrem de specifice privind prepararea alimentelor și sensibilitatea față de mâncare, fie fizică, fie emoțională.
Restricționarea alimentației pe fondul fricii este un alt semn frecvent al tulburării ARFID la adulți.
Persoanele afectate de anumite alimente pot avea o reacție emoțională sau fizică. De obicei, se tem de o reacție alergică, de înec sau de vărsături. Drept urmare, pot evita anumite alimente, privându-se de nutrienții pe care acestea îi conțin.
Deși tulburarea ARFID poate afecta persoane de orice gen sau vârstă, este mai frecventă la copii și adolescenți.
Lipsa interesului pentru mâncare este unul dintre semnalele de alarmă ale ARFID și se întâlnește mai frecvent la tineri.
Iată efectele negative ale tulburării ARFID:
Când o persoană este subnutrită, corpul folosește puțina energie disponibilă pentru a-și proteja organele esențiale, ceea ce duce la deteriorarea pielii, părului și unghiilor. Efectele dermatologice ale ARFID includ piele lipsită de strălucire, uscată și palidă, precum și subțierea părului. De asemenea, poate duce la unghii fragile.
Persoanele cu ARFID pot avea probleme gastrointestinale precum gastropareză, constipație și balonare.
Gastropareza se caracterizează prin golirea întârziată a stomacului. Aceasta înseamnă că stomacul se golește mai lent decât în mod obișnuit.
În plus, aceasta se manifestă frecvent prin senzație excesivă de plin, greață, balonare și sațietate precoce. Afecțiunea îngreunează și mai mult obținerea unei cantități suficiente de nutrienți.
Deficiențele nutriționale provoacă modificări hormonale în organism. Acestea pot duce la scăderea glicemiei, reducerea libidoului, amenoree și chiar infertilitate.
Hipoglicemia, adică un nivel extrem de scăzut al glicemiei, poate provoca dureri de cap, leșin și schimbări bruște de dispoziție.
Creierul, un organ foarte activ cu necesități energetice ridicate, este afectat în mod similar de subnutriția asociată cu ARFID.
Acest lucru este deosebit de periculos pentru copii și adolescenți, deoarece dezvoltarea creierului continuă până la începutul vârstei adulte.

Persoanele cu tulburare ARFID prezintă un risc mai mare de densitate și rezistență osoasă insuficiente din cauza deficiențelor alimentare.
Pierderea masei osoase poate duce la osteoporoză și la o vulnerabilitate crescută la fisuri și fracturi.
ARFID este tratată cel mai bine de o echipă care include un medic specializat în tulburări de alimentație, un nutriționist și un terapeut. Consilierea nutrițională, îngrijirea medicală și terapia alimentară pot face parte din planul de tratament. Dacă există îngrijorări privind înecul, un logoped poate efectua o evaluare a înghițirii și alimentării.
Principalele obiective ale tratamentului sunt atingerea și menținerea unei greutăți sănătoase și a unor tipare alimentare sănătoase, precum și creșterea varietății alimentelor consumate.
Tratamentul ajută, de asemenea, persoanele să învețe să mănânce fără teama de durere sau înec.
În cele din urmă, medicii pot prescrie medicamente pentru creșterea apetitului sau tratarea anxietății. Dacă anxietatea reprezintă un factor, terapeutul îi va învăța pe copii și pe familiile lor cum să gestioneze anxietatea legată de alimentație.
Majoritatea copiilor cu ARFID pot fi tratați acasă, însă unii vor necesita spitalizare. O persoană cu scădere severă în greutate, subnutriție și/sau probleme grave de sănătate va avea nevoie de tratament în spital. Unii copii cu ARFID vor necesita și alimentație prin sondă sau formule nutriționale pentru a primi caloriile și vitaminele de care au nevoie.
ARFID poate fi dificil de depășit, însă învățarea principiilor unei alimentații sănătoase și abordarea anxietății pot ajuta mulți copii și adolescenți să se simtă și să funcționeze mai bine. Când întreaga familie colaborează pentru a schimba comportamentele din timpul meselor, copilul are mai multe șanse să mențină progresul.
Din cauza gravității potențiale a consecințelor medicale asociate cu ARFID, persoanele afectate ar trebui să solicite tratament cât mai curând posibil. Cu cât o persoană începe terapia mai devreme, cu atât mai repede pot fi abordate efectele negative ale ARFID asupra sănătății.
Un sistem de sprijin adecvat și o aplicație pentru abstinență precum I Am Sober te pot ajuta, de asemenea, să gestionezi tulburarea ARFID.
I Am Sober este o aplicație gratuită care te ajută să recapeți controlul asupra vieții tale.