Problemele legate de droguri cresc pe măsură ce speranța de viață scade

În 2016, speranța medie de viață a scăzut, iar numărul deceselor asociate supradozelor de droguri a crescut uluitor.

Speranța de viață scade

În prezent, scăderea speranței de viață este rară, deoarece controlăm o mare parte din mediul nostru și continuăm să facem progrese uriașe în tehnologie și în asistența medicală — fără să mai menționăm sumele investite de Statele Unite în îngrijirea medicală. Mulți specialiști din domeniu promovează chiar citatul lui Aubry de Grey: „Prima persoană care va trăi până la 150 de ani s-a născut deja”, deși este scos din context. În 2013, Aubry de Grey a clarificat: „probabil este în viață astăzi. Aș estima probabilitatea la 90%, deși ar putea scădea până la 70%” (Forbes).

Această idee are o anumită justificare, deoarece ultima scădere a speranței de viață a avut loc în 1993, în cel mai grav an al epidemiei de SIDA. Trebuie reținut că a fost o scădere de numai un an. Odată cu centralizarea și publicarea datelor pentru 2016, observăm însă doi ani consecutivi de scădere a speranței de viață. Înainte de aceasta, ultima scădere timp de doi ani consecutivi avusese loc între 1962 și 1963, odată cu epidemia de gripă.

În 2015, speranța de viață a scăzut, iar în 2016 tendința a continuat, numărul deceselor prin supradoză dublându-se. După agregarea datelor pentru 2017, este posibil să asistăm la o situație neobișnuită în istoria Statelor Unite: trei ani consecutivi de scădere a speranței de viață.

Și mai grăitor este faptul că principala cauză de deces în Statele Unite a fost boala cardiacă. Datorită progreselor în materie de medicamente și asistență medicală, numărul acestor decese s-a stabilizat. Anul 2016 a fost primul în care scăderea deceselor cauzate de boli cardiace nu a mai compensat impactul deceselor prin supradoză de droguri. Acesta este unul dintre motivele pentru care putem fi siguri că există o corelație între speranța de viață și criza opioidelor. De aceea, criza opioidelor primește atât de multă atenție: există o corelație evidentă între creșterea deceselor asociate opioidelor și scăderea speranței de viață. În plus, toate situațiile anterioare în care speranța de viață a scăzut au fost provocate de o boală sau de un virus. Faptul că observăm simultan scăderea speranței de viață și creșterea „bolilor disperării” este deosebit de îngrijorător.

Centers for Disease Control and Prevention (CDC) observă, de asemenea, că majoritatea deceselor asociate drogurilor au survenit în rândul persoanelor tinere și de vârstă mijlocie, cele mai ridicate rate ale mortalității fiind înregistrate între 25 și 54 de ani. Deși opioidele reprezintă o mare parte — de fapt, majoritatea — a deceselor, au crescut semnificativ și alcoolismul, sinuciderile și supradozele provocate de alte droguri.

Epidemia supradozelor de opioide

Centers for Disease Control and Prevention (CDC) a raportat că opioidele, inclusiv fentanilul, heroina și analgezicele eliberate pe bază de rețetă, au provocat moartea a peste 42.249 de persoane în 2016 — mai mult decât în orice an înregistrat anterior și cu 28% peste anul precedent, 2015. În 2016, numărul deceselor prin supradoză de opioide a fost de cinci ori mai mare decât în 1999. Cele cinci state cu cele mai ridicate rate ale supradozelor au fost West Virginia, Ohio, New Hampshire, Pennsylvania și Kentucky, însă ratele deceselor prin supradoză de droguri au crescut semnificativ în 26 de state.

Numărul persoanelor care au murit prin supradoză de opioide sintetice a crescut de la 2014 la 2015, ajungând la 9.500, iar între 2015 și 2016 s-a mai mult decât dublat, atingând 19.400. Decesele asociate heroinei au crescut cu 20%, iar cele asociate altor analgezice, cu 14%.

Eric Eyre — câștigătorul Premiului Pulitzer pentru jurnalism de investigație în 2017 — a mers în West Virginia pentru a determina cât de gravă devenise problema drogurilor. A ajuns să surprindă criza națională la scară redusă. Două companii farmaceutice livraseră 20,8 milioane de opioide în ultimul deceniu — o cifră revoltătoare, având în vedere că micul oraș din West Virginia are o populație de 2.900 de locuitori. În decurs de zece ani, cele două farmacii distribuiseră 10 milioane de comprimate de hidrocodonă și 10 milioane de comprimate de oxicodonă.

Problemele legate de droguri și economia

Statele Unite cheltuiesc mai mulți bani pentru îngrijirea medicală decât majoritatea celorlalte țări ale lumii. Criza opioidelor scoate la iveală un sistem defect. Problema nu este finanțarea, ci îngrijirea oferită — sau lipsa acesteia.

Opioidele reprezintă o problemă din anii 1990, iar potențialul lor de dependență urmează un tipar mult mai vechi. La început s-a afirmat că opiul nu creează dependență și că ar vindeca alcoolismul. După ce s-a demonstrat că afirmația era falsă, a apărut morfina, despre care s-a spus că ar vindeca dependența de opiu fără să creeze ea însăși dependență. Apoi a urmat heroina, după aceea metadona și așa mai departe.

De secole, experții au afirmat despre opiacee că nu creează dependență, iar metodele folosite pentru combaterea lor devin o problemă tot mai mare. De exemplu, creșterea prețului opiaceelor nu ajută, deoarece determină persoanele dependente să recurgă la droguri stradale mai puternice. Unele polițe de asigurare nu mai acoperă analgezice mai sigure, dar acoperă opiacee mai ieftine, cu un potențial mai ridicat de dependență.

Au fost vehiculate diferite cifre privind impactul economic al opiaceelor, însă Council of Economic Advisors (CEA) estimează un cost total mult mai ridicat, afirmând că impactul economic al crizei opioidelor în 2015 a fost de 504 miliarde USD.

Pe scurt, aceasta este o problemă aflată într-o situație critică, având nevoie urgentă de acțiune și de o soluție.