Ce este criza opioidelor

În Statele Unite, peste 90 de persoane mor în fiecare zi din cauza unei supradoze de opioide. Centers for Disease Control and Prevention estimează că povara economică a utilizării necorespunzătoare a medicamentelor eliberate pe bază de prescripție depășește 78,5 miliarde de dolari – și aceasta se referă numai la utilizarea necorespunzătoare a medicamentelor prescrise, fără a lua în calcul variantele sintetice sau drogurile ilegale de stradă precum heroina (Med Care. The Economic Burden of Prescription Opioid Overdose, Abuse, and Dependence in the United States, 2013). Criza opioidelor are un impact financiar atât de mare asupra Statelor Unite din cauza cheltuielilor asociate cu asistența medicală, tratamentul dependenței și sistemul de justiție penală. Așadar, cum s-a ajuns la o situație atât de gravă?

Ce sunt opioidele?

Opioidele sunt analgezice care se leagă de sistemul nervos și determină apariția rapidă a dependenței fizice (cea care provoacă simptomele de sevraj). Sunt utilizate în medicină pentru ameliorarea durerii, deoarece opioidul se leagă de receptorii opioizi din creier. Acest lucru atenuează senzația de durere și poate provoca multor persoane o stare de euforie. Totuși, aceasta modifică sistemul de „recompensă” al creierului și creează nevoia de gratificare imediată care o însoțește. Acest lucru face ca multe persoane să devină dependente.

Opioidele există în numeroase forme: lichid, comprimat, pastilă, pulbere etc. Printre cele mai frecvente medicamente eliberate pe bază de prescripție se numără fentanilul (un opioid sintetic), codeina, morfina, oxicodona și hidrocodona; unele sunt mai bine cunoscute sub denumirile comerciale Vicodin, OxyContin și Percocet. Acestea sunt prescrise frecvent de medici și stomatologi pentru atenuarea durerii după intervenții chirurgicale.

Heroina este cel mai cunoscut opioid ilegal. De obicei, heroina este injectată, ceea ce face ca efectul ei să fie imediat, pe măsură ce se răspândește în întregul corp. Medicamentele eliberate pe bază de prescripție sunt diferite deoarece sunt concentrate într-o pastilă ale cărei efecte apar mai treptat, pe măsură ce aceasta este digerată lent. După instalarea dependenței, multe persoane recurg la heroină deoarece nu necesită prescripție medicală și este mult mai ieftină.

Când a început criza opioidelor?

Cu aproximativ 20 de ani în urmă. În anii 1990, companiile farmaceutice au asigurat comunitatea medicală că opioidele nu provoacă dependență, iar drept urmare furnizorii de servicii medicale au început să prescrie analgezice într-un ritm mult mai ridicat.

Acum, aproape două decenii mai târziu, efectele informațiilor eronate devin evidente. În 2015, două milioane de americani sufereau de tulburări de consum de substanțe (limitate la opioide și medicamente eliberate pe bază de prescripție). Peste un sfert dintre aceștia (591.000) sufereau de tulburare de consum de heroină, iar 33.000 de americani au murit din cauza unei supradoze de opioide (CBHSQ. 2015 National Survey on Drug Use and Health: Detailed Tables. Substance Abuse and Mental Health Services Administration).

În ceea ce privește gravitatea crizei opioidelor, 29% dintre pacienții cărora li se prescriu analgezice le utilizează necorespunzător (CBHSQ. Rates of opioid misuse, abuse, and addiction in chronic pain, 2015), iar aproape 80% dintre persoanele cu tulburare de consum de heroină au început prin utilizarea necorespunzătoare a analgezicelor prescrise (Samhsa. Associations of Nonmedical Pain Reliever Use and Initiation of Heroin Use in the United States, 2013).

Cine este de vină?

Aceasta este o problemă de infrastructură: este posibil ca informațiile eronate să o fi declanșat, însă sistemul de sănătate nu a ameliorat-o. Deși medicii, furnizorii de servicii medicale și producătorii de medicamente au fost supuși recent unei examinări intense, nici sistemul asigurărilor de sănătate nu ajută la rezolvarea crizei. Majoritatea asigurătorilor și administratorilor beneficiilor farmaceutice fac opioidele care provoacă mai multă dependență ușor accesibile, deoarece sunt mai ieftine decât alternativele mai sigure.

De exemplu, buprenorfina este un opioid cu un risc de supradoză mai mic decât al altora. Să luăm însă cazul pacientei Alisa Erkes, care trăia cu o durere cronică, ascuțită, în abdomen. I s-a prescris Butrans (buprenorfină) timp de doi ani, dar, când compania sa de asigurări (UnitedHealthcare) a încetat să acopere medicamentul, a trebuit să găsească o alternativă.

Medicul doamnei Erkes a găsit în cele din urmă un substitut acoperit de asigurare: o formă de morfină cu acțiune prelungită, despre care se știe că se încadrează într-o categorie de risc și dependență mai ridicată. Doamna Erkes a încercat să conteste refuzul companiei de asigurări, dar nu a reușit (Butrans denial, 2017). În final, Erkes nu a mai putut obține Butrans, opioidul mai sigur care costa 342 USD/lună, însă i-a fost aprobată o alternativă mai periculoasă pe bază de morfină, la 29 USD/lună.

Ce măsuri se iau?

Department of Health and Human Services (HHS) lucrează la modalități de rezolvare a problemei prin îmbunătățirea accesului la servicii de tratament și recuperare, o mai bună monitorizare a sănătății populației (pentru a preveni alte omisiuni și a menține informarea), modificarea celor mai bune practici pentru gestionarea durerii și promovarea utilizării medicamentelor care inversează supradoza. Între timp, National Institutes of Health (NIH) a anunțat o inițiativă de cercetare a opioidelor și colaborează atât cu companii farmaceutice, cât și cu mediul academic pentru a studia mai aprofundat această problemă.